Reportaj de calatorie - Hello Paris, Goodbye Paris - Roxana Mihaes
HELLO PARIS, GOODBYE PARIS
Impresii de Roxana Mihaes
Nu vreau sã dau dovadã de cunoscutul snobism al românilor plecaţi peste hotare. De micã am fost caracterizatã de o perseverenţã inimaginabilã. A pleca în mobilitate cu o bursã Erasmus nu este ceva ușor pentru un student. Mai ales in Franţa, o ţarã unde discriminãrile cu privire la români iau amploare din ce in ce mai mult. It’s shitty. Yeah, I know. Am “simţit” acest lucru mai viu decât un român care se duce acolo doar sã munceascã (politically correct, gãsind noi perspective pe care nu le poţi atinge în România). Gata cu introducerea. Mã plictisesc deja.
Sã vorbim despre Paris: cel mai mare vis al meu şi subiectul pentru care v-am plictisit cu aceastã introducere despre Erasmus. La drept vorbind, datoritã faptului cã am mers sã studiez un semestru în Franţa, am putut merge la Paris.
Am plecat cu TGV-ul din Avignon (sud est), împreunã cu încã cinci prieteni: Alexa, Mãdã, Simo, Erik (French guy) şi Isabela (German girl) în cãutarea unor trei magice zile. Atenţie : mi-am luat biletul cu o lunã inainte. Trebuie sã va spun cã şi pentru francezi, preţurile la TGV sunt destul de ridicate. Necunoscând deloc acest “big city” , am fãcut greșeala sã fac rezervãri la hotel într-un cartier de la marginea orașului, Saint-Denis.
Așa cã atunci când am ajuns pentru prima oarã în Paris, am fost total dezamãgitã, dat fiind ca eram la periferie. Nu-i bai! Așa am descoperit cã Parisul nu înseamnnã doar Turnul Eiffel, Luvru si Champs-Elysées. Nu nu. Parisul înseamnã metrou cu oameni suspicioşi, unde douã blonde (eu şi prietena mea Alexa) ies în evidenţã mai rãu ca Bãsescu la Antena 3. Și gândiţi-vã cã de la hotel pãnâ în centru aveam de mers jumãtate de orã cu metroul. Good G! Noroc cã am trecut şi peste asta.
The first day in Paris a fost dedicatã turnului Eiffel. Sfat: sã nu vã luaţi tocuri. My fault! Am fost obligatã sã urc pe scãri primele douã etaje de la turn, ţinând cont cã era un frig … ca la Polul Nord, iar coada pentru lift era mult prea lungã pentru niște tineri nerãbdãtori sã descopere mai multe. A fost awesome!!! Gãsiţi diferiţi tipi care vã oferã 10 brelocuri cu turnul Eiffel la 1 euro. Nu au ce face, oricum nimeni nu le cumpãrã.
The second day in Paris: Place de la Concorde, Luvru, Catedrala Notre dame de Paris, Les Jardins de Luxembourg, apoi Avenue de Champs-Elysées, Galeriile Lafayette, opera din Paris, apoi seara, cartierul Montmartre (cel mai periculos, á propos, datoritã hoţilor de buzunare) cu Catedrala Sacré Coeur şi ghici: Le Moulin Rouge. Dacã aveţi bani, intraţi: 40 euro un spectacol şi atâtea Sex shop-uri pe o singurã stradã cât pentru toatã Romania la pãtrat. Am vizitat în aceastã ordine deoarece din una ajungeam în cealaltã, economisind timp. Multe într-un mod practic.
Nu mai are rost sã vã zic cã tot timpul acesta eram vrãjitã de Paris. Singurul lucru care trebuie spus este cã, dupã ce am cãutat-o pe celebra Monalisa jumãtate de orã, am descoperit cã este o picturã destul de micã şi urâtã tare. Cã se uitã ea nu știu cum, puţin conteazã. Sunt alte picturi mult mai bine executate, sincer! Trust me! A propos, un mic pont: intrarea la Luvru este gratuitã daca ai mai puţin de 26 de ani şi faci parte din Uniunea Europeanã (un moment destul de bun sã multumesc cã in 2007 am fost acceptaţi)
The last day in Paris: Bateaux-Mouches pe Sena, Champs-Elysées again + Le Marché de Noel (era 28 noiembrie 2011, târgul de Crãciun de la Paris, bulevardul era acaparat de negustori). Am mâncat tartiflette. Din toţi 5, sunt singura cãreia nu i-a plãcut aceastã specialitate francezã, ce conţinea cartofi şi bacon. Better not! Mai bine vã luati clãtite, cã sunt pe toate drumurile acolo. Una cu zahar 2 euro, una cu Nutella 3 euro.
Pentru amatorii de cafea, put your hands up please: Starbucks!!! În fiecare zi din cele trei am fost acolo. Great, no?
Stãteam mai mereu cu harta în mânã, dar s-a meritat.
Parisul nu e numai Turnul Eiffel, nu uitaţi. Mergeţi cu metroul, cumpãraţi-vã tricou I Love paris sau Paris J’adore, mâncaţi clãtite, intraţi într-un magazin unde o pereche de pantofi costã 1550 euro şi urcaţi turnul Eiffel pe scãri, nu luaţi liftul, nu are farmec.
Goodbye Paris!...
Inapoi la Paris
Ţi-a plăcut acest reportaj? Scrie câteva cuvinte!
2 păreri si impresii
|
|||||||||
|
| 1 |
