Manastiri din Nordul Moldovei

Salt la: navigare, căutare

Cuprins


Ţinutul Mănăstirilor - Bucovina 

Regiune-bucovina.jpg
Bucovina este teritoriul întins între graniţele oraşelor: Suceava, Câmpulung Moldovenesc, Rădăuţi, Siret, Vicovu de Sus ( în România) dar şi Cernăuţi şi Storojineţ (din Ucraina). Drumeţul aflat pe meleagurile ,,Ţării de fagi`` va descoperi peisaje ce i se vor ancora adânc în suflet şi îl vor face să revină. Ţinutul bucovinean, acoperit parcă de voalul mistic al credinţei puternice în Dumnezeu este spaţiul în care au respirat timpuri istorice domnitori şi boieri moldoveni ca Ştefan Cel Mare, Alexandru cel Bun, Petru Rareş, Alexandru Lapuşneanu, familia Movileştilor sau Muşatinii. Aceştia şi-au lăsat amprenta în culoarea locală prin: albastrul de Voroneţ, verdele sublim al Suceviţei, roşu sângeriu de la Humor, galbenul Moldoviţei sau frescele și picturile mănăstirilor (Putna, Slatina, Dragomirna, Râşca) şi bisericilor (Bogdana, Pătrăuţi, Probota). Acestea dăinuiesc peste veacuri, înălţând până la Dumnezeu rugăciunile pioase ale sufletelor care păşesc în sânul credinţei. 


Stilul Arhitectonic Moldovenesc

Mănăstirile din Moldova, sunt ctitoriile lui Ștefan cel Mare, dar și ctitoriile Mușatinilor. Referitor la Ștefan cel Mare, o componentă esențială a personalității sale o constituia vocația de constructor. Trei direcții importante au fost urmărite: refacerea cetăților vechi ( Suceava, Neamț, Cetatea Albă)  și construirea altora noi, zidirea curților pentru familiile domnești și construirea de lăcașuri de cult în memoria eroilor. Eforturile sale în acest sens au dus la nașterea unui stil arhtectonic original, o sinteză de elemente de factură bizantină și gotică. Acestor elemente li s-au suprapus elemente din arta populară autohtonă conferindu-le un aer deosebit, înfrumusețându-le neîndoielnic. Dintre aceste elemente cele mai importante sunt : împodobirea fațadelor cu cărămidă aparentă și discuri smălțuite, acoperișul țuguiat, sculptarea lespezilor funerare, tuturor acestora alăturându-li-se desigur simplitatea.

Un rol deosebit de important în arhitectura clădirilor din Moldova l-a avut desigur clima, dând naștere în rândul meșterilor unei obsesii pentru armonizarea clădirilor cu natura. Definitoriu pentru stilul arhitectonic moldovenesc este totodată sistemul de boltire a naosului și pronaosului, fapt ce oferă clădirilor o mai mare stabilitate. Naosul are formă dreptunghiulară și este boltit prin patru arce semicilindrice, pronaosul este uneori dreptunghiular, alteori pătrat separat de naos printr-un perete sau un arc mare, iar absida altarului este semicirculară în interior și este acoperită cu o boltă în sfert de sferă.

În ansamblu, stilul arhitectonic moldovenesc ilustrează simplitatea, echilibrul și raționalitatea, dovedind o bună întrebuințare a materialelor fără să facă risipă, folosind clima și dispunerea geografică în folosul sau. Dovezi ale acestor factori sunt binecunoscutele mănăstiri din nordul Moldovei care fac cinste atât zonei cât și întregii țări. Dintre acestea enumerăm : Mănăstirea Voroneț, Mănăstirea PutnaMănăstirea Sucevița, Mănăstirea Moldovița, Mănăstirea Humor, Mănăstirea Dragomirna și Mănăstirea Slatina, adevărate monumente spirituale și istorice.

Mănăstirea Voronet

Manastirea voronet.jpg
Cea mai spectaculoasă mănăstire din Nordul Moldovei este mănăstirea Voroneț, una din cele mai importante ctitorii ale lui Ștefan cel Mare. Situată la mai puțin de 5 km de Gura Humorului și la 40 de km de orașul Suceava în satul Voroneț, mănăstirea cu același nume poartă o intensă încărcătură spirituală, dezvăluind lumii o lume ca de poveste, plină de mister.

Construcția mănăstirii în a doua jumătate a secolului al XV-lea a fost una foarte rapidă, acest fapt constituind o inovație în materie de construcții. Totuși acest element nu este singurul care conferă originalitate locului, mănăstirea Voroneț fiind renumită pentru imixtiunea de stiluri arhitectonice ( gotic, bizantin dar și autohton), pentru celebra pictură înfățișând scena Judecății de Apoi, dar mai ales pentru culoarea albastră unică în lume care și-a câștigat denumirea de ”Albastru de Voroneț”. Amplasată într-un cadru natural excepțional, culorile vii ale mănăstirii completează peisajul, însuflețindu-l.

Biserica are plan triconic, turla pe naos și se compune din: altar, naos, pronaos și pridvor. Furma turlei este cilindrică și este așezată pe două baze, una pătrată, cealaltă stelată. Picturile datează din vremea lui Ștefan cel Mare, reprezentând scene din viețile sfinților, figurile alternând cu ornamentele deosebite.

Programul iconografic al picturii exterioare este cel clasic întruchipând cu măiestrie următoarele teme: Imnul acatist, Geneza, Arborele lui Ieseu, Viața Sf Nicolae, viața Sf Ioan cel Nou de la Suceava, Sf Gheorghe ucigând balaurul și celebra scenă a Judecății de Apoi. Judecata de Apoi este pictată pe peretele vestic și este cea mai amplă compoziție conferind picturii exterioară un intens dramatism. În afară de aceste teme, mai sunt ilustrați filosofi antici, Pilda Fiului Risipitor și Predicarea Apostolilor, existând deci un canon în ceea ce priveste temele abordate. Aceastea impresionează prin originalitatea viziunii și mai ales prin intensitatea culorilor folosite pentru ilustrarea lor. Printre personajele ilustrate grotesc se află mulți turci, dușmanii din acea vreme ai Moldovei. Prin programul iconografic riguros, pictura exterioară avea două roluri importante: acela de a contribui la educația religioasă a oamenilor, dar și de a reaminti de pericolul străin, în special cel turcesc. Ideea era să îi invite pe oameni la luptă și la vigilență, deci la sentimente patriotice, faptul fiind cu atât mai necesar cu cât amenințarea turcă era iminentă. Stigmatizându-i pe dușmanii Moldovei, pictura exterioară a Mănăstirii Voroneț a dobândit o intensă conotație politică. Se crede că la elaborarea programului iconografic n-a contribuit doar biserica, ci și Petru Rareș, care a intuit marea influență a picturii murale bisericești făcând din ea un aliat de seamă în vederea realizării țelului principal al politicii sale: organizarea luptei pentru apărarea independenței Moldovei. O creștere treptată a semnificației teologice poate fi observată la pictura exterioară, punctul de maximă intensitate fiind pictura Cinului ( Biserica Cerească).

 
Manastirea-voronet-1.jpg

Există o întrebare pe care și-au pus-o mulți referitoare la modul în care s-a păstrat prospețimea culorilor având în vedere trecerea anilor și expunerea la variate intemperii. Răspunsul stă în măiestria zugravilor moldoveni care au folosit o tehnică interesantă în prepararea culorilor și în aplicarea lor pe pereți și anume presarea tencuielii și a culorilor care sunt de extracție minerală. Astfel culorile folosite erau pe bază de apă și se aplicau pe peretele umed, iar tencuiala era preparată cu var stins, nisip și paie tocate. Tehnicile acestea considerate rudimentare au dat naștere unui extraordinar monument istoric și religios care dăinuie peste timp, strălucind cu aceeași intensitate ca acum mai bine de cinci veacuri.

Albastrul este culoarea predominantă în pictura Mănăstirii Voroneț, aceasta, unică fiind în lume, căpătând denumirea de ”Albastru de Voroneț”. Simbolistica acestei culori este vastă, desemnând cerul și marea, deși în credința populară albastrul simbolizează sinceritatea. 

Ceea ce impresionează în zona Moldovei este ospitalitatea locuitorilor care dintotdeauna au știut să-și ”omenească” oaspeții așa cum se cuvine. (aici vorbim desigur despre binecunoscuta primire cu pâine, sare și țuică). ”Paradisul” gurmanzilor este desigur tot aici, pofticioșii putând savura delicioasele sărmăluțe, plăcintele cu brânză ”poale-n brâu”, sau gustoasele varietăți de tochitură moldovenească.

Fiind situată la 5 km de orașul Gura Humorului, adică la aproximativ 40 de km de Suceava, la mănăstire se poate ajunge în câteva moduri diferite: cu trenul pe ruta Magistrala Bucureşti - Suceava sau Timişoara N - Iaşi, sau cu mașina personală pe șoseaua europeană E85 și bineînțeles cu microbuzele particulare care circulă regulat. Bine de știut este ca prin apropiere, mai exact la 15 km de orașul Suceava se află Aeroportul Salcea.

  • Coordonatele GPS ale Mănăstirii Voroneț sunt: N 47°31′0274″ E 25°51 5083″

Cazare Voronet

Pensiunea Legenda Voronețului ****

Adresa: Voroneț, Strada Voroneț nr. 173

Telefon: 0747 045 764

Cu o capacitate de 50 de locuri în 18 camere, pensiunea Legenda Voronețului este de departe locul ideal pentru turiști acolo unde relaxarea se împletește cu distracția. Camerele pensiunii sunt complet utilate, iar pentru cei care preferă relaxarea în aer liber există nenumărate posibilități precum zorbing-ul, tiroliana, patinuarul artificial,terenurile de fotbal și tenis, stâna turistică etc. Pentru cei doritori de aventură, împrejurimile pensiunii permit accesul pentru off-road. Alte puncte în plus le poate câștiga și datorită cramei și a piscinei acoperite.

Pensiunea Perla Bucovinei ****

Adresa: Voroneț, Strada Voroneț nr 152B

Telefon: 0724 241 121

Având o capacitate de 20 de locuri în 10 camere, pensiunea Perla Bucovinei combină cu succes nuanțe moderne și nuanțe rustice. Numărul mare de turiști care aleg anual să petreacă timp aici este dovada faptului că serviciile și condițiile sunt foarte bune. Punctele de atracție ar putea fi : locul special amenajat pentru copii, șemineele, pârtia de săniuș sau camera de conferințe.

Mănăstirea Putna 

   
Manastirea-putna-neamt.jpg
 O altă verigă a lanţului de mănăstiri şi biserici din Moldova lui Ştefan este Mănăstirea Putna, aflată în valea râului Putna, la 22 de km nord vest de Rădăuţi. Punerea temeliei acestei mănăstiri  datează din 1466. În aproximativ 4 ani ( sub conducerea arhitectului grec Teodor şi cu participarea meşterilor zidari, pietrari, argintari şi zugravi din Transilvania) a fost zidită această nouă ctitorie a Domnitorului Moldovei, mănăstire ce coincide cu lăcaşul de veci al lui Stefan Cel Mare şi a urmaşilor lui. La numai 3 ani de la sfinţire, mănăstirea este mistuită de flăcări şi reconstruită  pentru ca apoi, la distanţă de veacuri să fie distrusă de armata cazacă (1653).
Oamenii spun ( şi istoria confirmă) că Domnitorul Ştefan cel Mare a făcut ofrandă lui Dumnezeu, mulţumind Cerului într un fel aparte, şi anume înălţând câte un edificiu religios după fiecare reuşită militară. Mănăstirea Putna (unde se află mormântul domnesc) a devenit loc de popas şi obiectiv religios deosebit de important pentru pelerinii de pretutindeni.


   Faţă de alte zidiri cu acelaşi profil, Putna are proporţii neobişnuit de mari pentru specificul vremii, anticipând parcă scopul ultim al ctitorului său: să devină locul din care să plece spre cer mulţumiri, dorinţe şi rugăminţi dar şi patul odihnei sale  de veci ( Ştefan cel Mare, Maria de Mangop, Bogdan, Maria Voichiţa, Ştefăniţă Vodă, mitropolitul Teoctist de la 1477, etc.)

Putna respectă planul clasic al unei mănăstiri moldoveneşti specifice secolelor al XV lea şi al XVI lea însă prezintă multe trăsături specifice şi secolului al XVIII lea, în ceea ce priveşte unele elemente de decor sau câteva note arhitecturale (turla cu două etaje, intrarea prin două uşi laterale, numărul ferestrelor, decorarea parţială cu piatră gravată, etc).


Chilia lui Daniil Sihastru - Putna.JPG
Trebuie ştiut că în imediata vecinătate a mănăstirii Putna se află o biserică din lemn şi piatră, de 9,25 m lungime,  (considerată a fi, poate, cel mai vechi exemplu de arhitectură religioasă de prin părţile Moldovei, din perioada voievodului Dragoş, cca. 1353), adusă la Putna de Ştefan cel Mare, în amonte, pe apă.

Pământul Putnei poartă amprenta paşilor unor mari oameni (voievozi, sihaştri, scriitori, istorici). Destinaţia Mănăstirii nu a fost numai una religioasă, Putna având, pe lângă statutul de primă ctitorie şi mormânt de seamă a lui Ştefan cel Mare şi a membrilor familiei sale şi statutul de focar de cultură, scoală elementară, centru artistic, atelier de broderii, orfevrărie, icoane şi sculpturi şi muzeu mănăstiresc. Pelerinul poate vedea printre bogăţiile Putnei Icoana făcătoare de minuni a  Maicii Domnului cu Pruncul, din secolul al XV lea şi se poate delecta cu glasul îngeresc al corului de călugări care îsi fac veacul în acest lăcaş.


Pentru a merge la Putna drumeţul trebuie sa ajungă la Rădăuţi, judeţul Suceava, apoi va urma drumul E85 pe o distanţă de aproximativ 22 de km apoi va face la stânga pe DN2H pentru încă 15 km. Se poate ajunge din orice colţ al ţării cu maşina sau cu trenul; distanţele dintre mănăstirile din zonă pot fi parcurse cu ajutorul unei reţele bogate de microbuze private.  

  • Coordonatele GPS ale Mănăstirii Putna sunt: N 47.52 4100 E25.35 3587

Cazare Putna

 Pentru cei care doresc să petreacă mai mult timp în zonă pentru a se bucura de tot ce ține de natură și spiritualitate, există o multitudine de locuri de cazare, care oferind servicii impecabile pot asigura confortul și relaxarea oaspeților. Iată câteva posibile opțiuni :

Pensiunea Mușatinii Putna **** Adresa : Putna, Strada Mănăstirii nr 513A Telefon : 0744 503 536

Coordonate GPS : N 47.8718600; E 25.6125100

Pensiunea Mușatinii dispune de 20 de camere dotate cu baie, televizor, minibar și telefon, de un restaurant select în care pot fi servite cele mai bune preparate tradiționale, de două terase și o sală de conferințe. Puncte în plus câștigă și pentru seiful de valori, pentru centrul SPA, accesul gratuit la internet WiFi și discoteca. Pentru cei dornici de a se relaxa în aer liber, pensiunea dispune de un încăpător foișor în curte cu un loc special pentru grătar, de un teren de sport și totodată recomandă o plimbare cu sania trasă de cai proprii. Pentru cei care au nevoie să schimbe bani, pensiunea oferă și un serviciu exchange la orice oră. Încă un lucru interesant este faptul ca accesul cu animale de companie este permis.

Pensiunea Dana ***

Adresa: Putna, Strada Sihăstriei nr 117  Telefon:0230 414 003

Pensiunea Dana pune la dispoziția oaspeților 4 camere duble. Camerele sunt dotate cu baie și televizor, iar cei care doresc să se relaxeze pot să o facă în fața unui șemineu rustic sau la un grătar în foișorul din curte. Terasa în aer liber oferă o priveliște grozavă spre pădure, iar cei care doresc să vină însoțiți și de animalele de companie o pot face fără probleme.

Pensiunea Geta **

Adresa: Putna, Strada Principală nr 4  Telefon: 0745 756 416

Coordonate GPS : N 47.8910954; E 25.6092769

Având prețuri care încep de la 30 ron/noapte, Pensiunea Geta oferă o multitudine de servicii într-un cadru rustic. Astfel cele 6 camere sunt dotate cu baie, televizor și internet WiFi, mașinile pof fi lăsate în siguranță în parcarea spaționasă a pensiunii, iar copiii au un loc special amenajat pentru joacă. Deasemenea doritorii de activități în natură pot face o plimbare cu sania trasă de cai sau pot face un grătar în curtea pensiunii bucurându-se de compania animalelor domestice al căror acces este permis în unitate.

Mănăstirea Sucevita

Sucevita1.jpg

Situată la mai puțin de 60 de km de Suceava și Câmpulung Moldovenesc și la doar 18 km de Rădăuți, Mănăstirea Sucevița este considerată ”testamentul vechii arte moldovenești”. Recunoscută pe plan mondial, mănăstirea este vizitată anual de un număr foarte mare de turiști care au ocazia unei deosebite incursiuni într-un spațiu feeric încărcat cu o puternică aură spirituală.

Mănăstirea a fost ridicată la sfârșitul secolului al XVI-lea de către familia de boieri Movilă și este una din cele mai cunoscute mănăstiri din țară. Având aspectul unei fortărețe medievale datorită pereților impunători și a turnurilor de apărare, Mănăstirea Sucevița impresionează prin grandoarea sa. Clopotul mănăstirii se află în turnul nord-vestic, acesta fiind cel mai impunător dintre toate turnurile ce înconjoară mănăstirea, celelalte trei turnuri având structuri octogonale.

Structura bisericii este cea clasică: pronaos, naos, altar și pridvor, fiecare înfățișând diverse figuri religioase, dar și scene biblice de o deosebită valoare artistică. De exemplu în pridvor este înfățișată dramatica scenă a Judecății de Apoi, în naos sunt înfățișate atât scene din Geneză cât și scene din viața lui Iisus,acesta conținând și tabloul votiv al mănăstirii iar pictura pronaosului înfățișează scene din viața sfinților Gheorghe și Nicolae.
 
Scara virtuților.jpg

În materie de arhitectură, maniera în care este construită mănăstirea nu aduce nimic nou, îmbinând elemente de sorginte bizantină, gotică și autohtonă. 

Pictura bisericii a fost realizată tot la sfârsitul secolului al XVI-lea îmbinând elemente tradiționale cu elemente inovatoare. Programul iconografic al picturii interioare este cel clasic aducând totuși câteva elemente noi. La fel ca și în cazul celorlalte mănăstiri din Moldova, picturile aveau rolul de a educa populația în spirit religios și patriotic. Câteva din figurile portretizate pe pereții mănăstirii sunt: Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, Sfântul Ierarh Nicolae și Sfântul Mucenic Gheorghe.

Pictura exterioară este deosebită fiind cea mai bine păstrată în comparație cu toate celelalte mănăstiri din Moldova, culoarea predominantă fiind verdele intens. Peretele nordic, înfățișează cea mai impresionantă scenă, aceea a scării virtuților, tablou antitetic ilustrând deopotrivă îngeri și demoni. Alte teme identificabile în pictura Mănăstirea Sucevița sunt: Cinul, rugăciunea tuturor sfinților sau căderea în păcat.

Pentru cei interesați de o profundă experiență acolo unde profanul rămâne dincolo de ziduri, Mănăstirea Sucevița rămâne una din cele mai frumoase lăcașuri de cult din țară făcând cinste zonei Moldovei.

Accesul la mănăstire dinspre Suceava și Campulung Molovenesc se face pe drumul DN17A. La aproximativ 30 de km distanță de Vatra Moldoviței, Mănăstirea Sucevița se află relativ aproape de celelalte mănăstiri din Nordul Moldovei.

Coordonatele GPS ale Mănăstirii Sucevița sunt: N 47 47 0106 E 25 42 4168



Cazare Sucevita

Pensiunea Fagilor ***

Adresa: Sucevița, Strada Sucevița Telefon: 0753 919 069 Coordonate GPS: N 47.7851300; E 25.7456700 
Ceramica marginea.JPG

   Situată în apropierea Mănăstirii Sucevița, pensiunea Fagilor dispune de 20 de locuri de cazare în 9 camere dotate cu baie, TV și internet WiFi. Totodată, pensiunea pune la dispoziția clienților un restaurant suficient de încăpător pentru a organiza diverse evenimente. Puncte în plus câștigă datorită amplasării, fiind la aproximativ 5 km de partia de ski și la mai puțin de 2 km de faimoasele ateliere de ceramică neagră Marginea. Deasemenea, în cadrul pensiunii există un loc special amenajat pentru copii, iar doritorii pot participa la ore de echitație.

Pensiunea Daiana ****

Adresa: Sucevița, Strada Bercheza nr 190 Telefon: 0756 098 349

Coordonate GPS: N 47.7809462; E 25.6984465

Cele 12 camere sunt complet au baie, TV, telefon, frigider,internet WiFi și mini-bar. Sala de fitness, terenul de sport și piscina pot constitui puncte forte pentru cei ce doresc să fie mereu în formă. Totodată, deținătorii de animale vor fi încântați întrucât accesul cu animale în pensiune este permis. Alte puncte forte sunt existența unei săli de conferințe și posibilitatea accesului la seiful de valori. Deasemenea, important de știut este că pensiunea Daiana acceptă tichete de vacanță.

Mănăstirea Moldovita

Moldovita1.jpg

Construită în anul 1532 de către Petru Rareș în apropierea localității Vama pe manul stând al râului Moldova, Mănăstirea Moldovița este împrejmuită de ziduri foarte groase. În colțul de nord-est,există fosta locuință domnească dotată cu un turn circular care datează din secolul al XVII-lea. Din cauza ocuparii austriece a Bucovinei, mănăstirea a fost distrusă, însă a fost refăcută în repetate rânduri fără a-i fi alterată imaginea.

Biserica mănăstirii are plan triconic, turla pe naos și se compune din : altar, naos, gropniță, pronaos și pridvor închis cu cinci arcade înalte. Forma turlei este octogonală, aceasta fiind așezată pe două baze stelate cu câte opt vârfuri fiecare. Cele două ferestre ale pronaosului sunt orientate spre sud și spre nord și au formă de arc frânt. Intrarea în incinta mănăstirii se face pe sub un turn alcătuit din două etaje, aflat în imediata vecinătate a turnului-clopotniță.

Pictura interioară este deosebită păstrând unele aspecte inițiale. Din cauza numeroaselor restaurări culorile picturilor au fost alterate în mică parte, iar programul iconografic este clasic urmând următoarea schemă : scene biblice în naos, scene din menolog în gropniță, sinoadele,calendarul și figuri ale sfinților în pronaos. De nelipsit, tabloul votiv care îi ilustrează pe Petru Rareș, soția sa Elena și doi copii este situat pe peretele vestic.

Pictura exterioară conferă mănăstirii un aer deosebit completându-se perfect cu pictura interioară. Există două teme deosebite, unice : viața Sfinților Ioachim și Ana și Predicarea Apostolilor, iar celelalte scene înfățișate sunt dintre cele clasice, des întâlnite și la celalalte monumente religioase moldovenești. Frescele nu sunt deteriorate, desenele fiind făcute cu măiestrie având o puternică tentă dramatică. Paleta de culori este bogată, fiind folosite nuanțe dintre cele mai vii, iar personajele ilustrate sunt pe măsura grandorii mănăstirii.

În custodia Mănăstirii Moldovița se află câteva obiecte de lemn de o mare importanță artistică. Cea mai importantă piesă este scaunul domnesc al lui Petru Rareș decorat cu motive atât belice cât și naturale. Pe lângă acesta, se mai păstrează și un important manuscris al lui Teodor Mărășescul, dăruit mănăstirii de Ștefan cel Mare. O mare parte din arhiva personală de cărți valoroase pot fi găsite astăzi la Mănăstirea Dragomirna sau la Biblioteca Academiei din București.

Mocanita la Moldovita.jpg
Mănăstirea se află situată în localitatea Vatra Moldoviței din județul Suceava, accesul spre aceasta făcându-se dinspre Câmpulung Moldovenesc pe DN 17A. Totodată, accesul spre mănăstire poate fi întreprins și cu ajutorul trenului accelerat pe ruta Timișoara- Iași, acesta având oprire în localitatea Vama care se află la 15 km de Mănăstirea Moldovița, restul distanței putând fi parcurs tot cu trenul datorită nou inauguratei linii 514 Vama-Moldovița, sau cu microbuzele de transport în comun.

Ca și atracție pentru turiști, de menționat este faptul că binecunoscuta Mocănița mai nou are traseu și prin Moldovița facilitând accesul la acest deosebit monument religios.

Coordonatele GPS ale Mănăstirii Moldovița sunt: N 47° 39' 25.38" E  25° 34' 17.61"

Cazare Moldovita

Pensiunea Maria

Adresa: Moldovița, Strada Principală nr 255 Telefon: 0748 034 617

Având 8 locuri în 4 spații de cazare, pensiunea Maria oferă turiștilor o gamă largă de servicii de calitate. Camerele sunt dotate cu baie și TV, iar încălzirea se face pe bază de centrată termică. Cei interesați pot beneficia de un tur al locurilor cu un ghid atestat, pot pescui în apele locului sau pot participa la cursuri de meșteșuguri tradiționale. Unul din punctele forte ale pensiunii îl reprezintă produsele ecologice din ferma proprie folosite la servirea meselor. Totodată iubitorii de sporturi de iarnă vor fi încântați de potențialul zonei. 

Pensiunea Moldovița

Adresa: Moldovița, Strada Demacusa nr 62 Telefon: 0753 593 873

Coordonate GPS: N 47.6995671; E 25.5206252

Cele 7 camere ale pensiunii pot găzdui 15 persoane în condiții excelente, acestea fiind dotate cu baie, TV și permițand accesul la internet WiFi. Pensiunea dispune de o discotecă pentru cei care doresc să se distreze, de o sală de mese încăpătoare, de un bar și o terasă rustică. Proprietarii de mașini, le pot lăsa în siguranță în parcarea proprie a pensiunii, iar cei care doresc să facă un grătar, o pot face fără prea mult efort, pensiunea facilitând accesul la orice tip de trebuință necesară acestei activități.

Mănăstirea Dragomina

Manastirea Dragomirna.png
Ctitoria carturarului Anastasie Crimca, Mănăstirea Dragomirna este deosebită pentru dimensiunile sale impresionante. Construită chiar la începutul secolului al XVII-lea, mănăstirea se află la aproximativ 12 km de orașul Suceava în comuna Mitocul Dragomirnei. Arsă în a doua jumătate a secolului al XVII-lea, refăcută și mai apoi închisă din cauza atacurilor tătarilor și din nou amenințată cu închiderea de către austrieci, Mănăstirea Dragomirna a fost refăcută total după alte trei încercări nereușite abia în secolul al XIX-lea. Inițial construită ca adăport pentru călugări, Dragomirna a fost ulterior transformată în mănăstire de maici după primul razboi mondial.

În materie de arhitectură, turla bisericii ( așezată pe trei baze, una pătrată și două stelate) este cea mai deosebită parte a mănăstirii datorită motivelor geometrice și florale de sorginte caucaziană. Ceea ce impresionează este desigur grandoarea clădirii ale cărei dimensiunii sunt pur și simplu năucitoare. Turnul porții poartă inscripția blazonului moldovenesc și diverse alte decorațiunii elegante. Atât pictura interioară cât și pictura exterioară portretizează scene din viețile sfinților, dar și scene eroice.

Muzeul Mănăstirii Dragomirna    

Muzeul Dragomirnei găzduiește diverse obiecte de valoare pentru istoria și cultura românească. Din păcate tezaurul mănăstirii nu s-a păstrat în întregime din cauza numeroaselor jafuri din secolul al XVII-lea. Totuși printre rămase se numără manuscrise scrise pe pergament cu tuș negru, broderii cu fir de au și argint sau materiale prețioase prelucrate cu măiestrie. Elementele care dau farmec exponatelor și le însuflețesc sunt diversele decorațiuni pictate, dar și inovatoarele scene de luptă portretizate în manuscrise. Dintre acestea se mai păstrează la Dragomirna numai nouă dintre cele 25 inițiale, colecția fiind alcătuiră din trei tetraevangheliare, trei liturghiere, o psaltire donată la începutul secolului al XVII- si doua manuscrise Apostol. 

Vizitatorii pot avea acces și la expozitia din Sala Gotică a muzeului, o sală impresionantă care găzduiește deasemenea obiecte de valoare: un exemplar din Cazania lui Varlaam scrisă cu alfabet chirilic tiparită în prima jumătate a secolului al XVII-lea ; o deosebită lumânare pictată și multe obiecte de cult. Piesa de rezistență este un policandru de cristal primit în dar de la Împărăteasa Ecaterina a II-a a Rusiei. Interesant de știut este că în incinta Mănăstirii Dragomirna se află o fabrică de lumânări și un atelier unde maicile pictează icoane pe sticlă si pe lemn, dar și brodează haine preoțești. La toate acestea are acces orice vizitator curios de misterul din spatele zidurilor grandioasei mănăstiri. Toate pot fi vizitate la orice timp din zi.

Anual se organizează pelerinaje la mănăstirile din Moldova, de regulă în preajma sărbătorilor importante. DN2 Bucuresti-Buzau-Suceava; DN17 Cluj-Napoca-Bistrita-Suceava; DN28-28A Iasi-Tg. Frumos-Pascani-Suceava; pe linia ferata: Bucuresti-Suceava.

Mănăstirea Dragomirna ar putea fi unul din punctele de interes pentru turiștii care vin din direcția Iași întrucât lăcașul de cult se află la aproximativ 150 de km, dar și pentru cei care vin din direcția Gura Humorului care au de parcurs doar 30 de km. Aceasta mai poate fi vizitată din direcțiile București-Buzău- Suceava pe DN2 , Cluj-Napoca-Bistrița-Suceava pe DN17 sau cu trenul pe linia ferată București - Suceava sau Timișoara N - Suceava.

Coordonatele GPS ale mănăstirii sunt: N 47. 73 E 26 25   
Muzeu dragomirna.jpg

Cazare Dragomirna

Pensiunea Anca ***

Adresa: Mitocu Dragomirnei, Strada Principală nr 38 Telefon: 0752 102 206

Coordonate GPS: N 47.7629236; E 26.2274358

Pensiunea pune la dispoziție 12 locuri de cazare în 5 camere, oferind turiștilor condiții foarte bune. Camerele sunt dotate cu baie, TV, internet WiFi, turiștii având acces în incinta pensiunii și la bucătărie, sala de mese și sala de conferințe. Pentru cei dornici de puțină relaxare există un loc special amenajat pentru ping-pong, iar copiii au un loc special amenajat pentru joacă. Totodată turiștii își pot lăsa mașinile cu încredere în parcarea proprie a pensiunii.

Mănăstirea Rasca

Rasca.jpg
Mănăstirea Râșca, situată în județul Suceava în comuna Rasca este încă una din capodoperele arhitecturii moldovenești. Construcția mănăstirii a început în prima jumătate a secolului al XVI-lea sub îndrumarea lui Bogdan al III al Moldovei, 40 de ani mai târziu, se construiesc zidurile care împrejmuiesc mănăstirea sub îndrumarea lui Petru Rareș Dimensiunile bisericii nu sunt impresionante, contrastând cu dimensiunile mănăstirii Dragomirna, aceasta fiind lipsită de pridvor, spre deosebire de toate celelalte mănăstiri din nordul Moldovei.

La începutul secolului al XVII-lea, mănăstirea Râșca este mărită, adăugându-i-se încă o parte de pronaos. Planul bisericii este triconic cu turla pe naos, aceasta având un aspect deosebit datorită împletirii elementelor bizantine si autohtone cu cele muntenești și orientale.

În a doua jumătate a secolului al XVI-lea a fost realizată pictura interioară și exterioară a mănăstirii Râșca. Tematica picturii a fost puternic influențată de perioada Renașterii și desigur de influențele locale ale vremii. Tabloul votiv al mănăstirii îl prezintă pe Petru Rareș alături de familia sa. Elementele noi, de secol XVII se remarcă prin proveniența lor orientală, printre acestea numărându-se deschiderile în arc frânt sau tencuiala profilată pe fațadă.

În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, construcția a suferit vaste modificări în materie de arhitectură, acestea vizând acoperișurile, turnurile, dar și intrările din partea de sud care au fost închise. Totodată, picturile mănăstirii au fost și ele refăcute o dată cu aceste reparații și modificări majore.

La Mănăstirea Râșca se poate ajunge dinspre Suceava pe pe drumul european E85 parcurgând distanța de 40 de km. Drumul trece prin localitatea Fălticeni care se află la doar 15 km de mănăstire. Venind dinspre Câmpulung Moldovenesc tot pe drumul european E85, distanța crește până la aproximativ 80 de km, însă mănăstirea merită într-adevăr vizitată fiind încă una din bijuteriile Moldovei.

Coordonatele GPS ale Mănăstirii Râșca sunt: N 47°21'14" E 26°12'36"

Cazare Rasca

Cei dornici să viziteze mănstirea Râșca ar trebui să știe că posibilitățile de cazare sunt destul de puține, în general fiind vorba de mulți particulari ale căror pensiuni nu sunt înscrise în circuit. Deasemenea cei mai puțin pretențioși pot să se cazeze chiar la mănăstire. În caz contrar pot alege să se cazeze la 3 km distanță de satul Râșca, la pensiunile din Sucevița.

Mănăstirea Slatina

Mănăstirea Slatina3.jpg
Construită între 1554-1558, Mănăstirea Slatina este cea mai mare dintre ctitoriile lui Alexandru Lăpușneanu și cea mai importantă de la jumătatea secolului al XVI-lea din Moldova. Din cauza distrugerii cetăților Sucevei și Neamțului, Mănăstirea Slatina a fost concepută ca o fortăreață. Aceasta a fost refăcută în anul 1641 de către Vasile Lupu, dar a fost pustiită câțiva ani mai târziu de oștenii lui Ion Sobieski și mai apoi din cauza războaielor ruso-turce. În prima jumătate a secolului al XIX-lea, un grup de eteriști s-au refugiat la mănăstire, însă urmărindu-i, turcii au jefuit-o și au incendiat-o. Refăcută din nou câțiva ani mai târziu și mai apoi de-a lungul secolului XX, Mănăstirea Slatina păstrează o arhitectură deosebită. Biserica este alcatuită din altar, gropniță, pronaos, naos și pridvor închis. Ușile de intrare în pronaos și naos sunt sculptate în stil gotic, iar geometria ferestrelor a fost modificată în secolul al XIX-lea.

Interiorul mănăstirii a fost pictat sub îndrumarea soției lui Alexandru Lăpușneanu imediat după decesul acestuia. Totuși, biserica a fost distrusă de incendiu în 1821 și picturile refăcute prezintă accente puternice grecești culorile fiind foarte stridente, iar modelul în sine lucrat fără prea mare pricepere. Pe peretele vestic se află pictat tabloul familiei lui Alexandru Lăpușneanu respectiv tatăl, soția Ruxandra, fiul lor Constantin, cele trei fiice Neaga, Teofana și Anastasia, dar și încă trei fii a căror identitate nu este clară. Urme ale picturii exterioare se mai observă doar în câteva locuri greu accesibile cum ar fi turla sau ocnițele din jurul bisericii, în zilele noastre fațadele fiind tencuite. La Mănăstirea Slatina sunt înmormântați 5 membri ai familiei lui Alexandru Lăpușneanu dintre care părinții, două fete și un fiu.

 Piatra funerară a lui Alexandru Lăpușneanu este păstrată astăzi la București la Muzeul de Artă al Republicii și poartă următoarea inscripție : ” Această groapă este a monahului Pahomie, care s-a strămutat din viața de aici la veșnicele lăcașuri și a fost îngropat aici în ctitoria lui cea nouă în anul 7076 (1568), luna mai.”  Aceasta este deosebită atât pentru mesajul său cât și pentru motivele ornamentale.

Jilțul de lemn al lui Alexandru Lăpușneanu se află în Muzeul de Istorie din Iași, acesta fiind de asemenea împodobit cu multe ornamente deosebite, reprezentând o piesă foarte prețioasă încărcată de o puternică aură istorică.

Cea mai veche cronică din Moldova, Letopisețul de la Putna s-a copiat la Mănăstirea Slatina, fapt ce îi aduce foarte mare cinste. Călugărul Isaiia este cel care a făcut renumita copie, acesta devenind ulterior episcop.

Situată în comuna Slatina din județul Suceva, Mănăstirea Slatina se află la aproximativ 20 de km de localitatea Fălticeni.Față de orașul Suceava, Fălticeni se află la 25 de km și poate fi parcursă atât cu mașina pe șoseaua E85 cât și cu trenul pe linia ferată Dolhasca- Fălticeni. Dinspre orașul Roman se poate ajunge la Fălticeni parcurgând o distanță de 80 de km cu mașina. Distanța dintre Fălticeni și Slatina poate fi parcursă cu mașina străbătând următoarele așezăminte: Sacsa Nouă, Cornu Luncii și Pâraie.

  • Coordonatele GPS ale Mănăstirii Slatina sunt: N 47.487513 E: 25.9552


Redactor de pagina: Alexandra Mareci,  Elena Camelia Curuliuc

Vizualizări
Unelte personale
Autentificare      Creare cont

  Acasă
  Adaugă anunţ
  Caută ocazie
  Toate anunţurile

Transport persoane

Localitatea de plecare
Localitatea de destinatie



  Articole în lucru
  Deveniţi redactori
  Redacţia profesorilor
  Revista Pasager
  Toate articolele
  Condei de jurnalist

Crează / Caută articol



  Incarcă poza
  Unelte
  Ajutor
  Contact
  Parteneri

facebook twiter yahoo skype