Liceul de Arta Baia Mare
Cuprins |
Pagină coordonată de prof. Anca Sabo
Liceul de Arta Baia Mare
Un loc special
Aş putea începe cu ,,sunt băimăreancă”, așa că, nimeni nu-mi ştie oraşul mai bine decât mine. Însă, totuși, mintea mea nu e vreun fel de hartă complexă cu toate străzile, unitățile de relief sau... clima. Eu ştiu că acum plouă, chiar dacă la T.V. insistă că e soare, eu știu că mașina aceea vine din dreapta, chiar dacă semnul zice că e interzis, eu ştiu că drumul meu pe jos până la școală durează 8 minute, chiar dacă aplicaţia ,,Maps” spune că durează 15… eu ştiu!
Însă există un loc ,,secret” şi special pe care numai un grup restrâns de persoane îl cunoaște. Dacă vezi un elev grăbit pe stradă cu o chitară atârnândă în spate sau cu o tușă vizibilă de roșu crimson pe obraz, știi în mod cert de unde e... Liceul de Artă este singurul liceu din oraș în care, în timp ce înveți Teorema lui Pitagora se aud sunete de pian sau de vioară. Tot aici nu există niciun cm. de perete lipsit de... artă.
Noi nu avem nevoie de nicio uniformă puerilă care să ne reprezinte școala, pentru ca noi suntem școala! Avem personalități vulcanice, însă și sentimente profunde, pe care arta noastră le arată cel mai bine, iar, liceul acesta nu doar că ne lasă să ne exteriorizăm, ci ne impune asta. Nimeni nu știe să combine 2 culori la fel cum știm noi și nimeni nu cântă o partitură cu atâta suflet și dedicare. Chimia și fizica nu reușesc niciodată să ne explice lumea... pentru că lumea noastră e altfel.
Lumea noastră e doar arta şi odată cu ea avem totul. (Teodora Lazar)
Ecou...
Nu o cunosc pe Teodora Lazar, dar citind rândurile ei, mi-a devenit brusc foarte apropiată... Rareori mi-a fost dat să pătrund atât de "adânc" prin cuvinte atât de simple... Imaginaţia mea cuprinde în auz instrumente care se acordează, partituri care se repetă, un sunet de clopoţel, râsete de copii şi peste toate acestea, invitaţia cu "intrare liberă" în lumea creaţiei, acolo unde timpul se măsoară în tacturi, pe când calendarele se coboară în lanuri aurii de grâu, în paturi de frunze ruginii sau în nămeţi albi de zăpezi... Nu o cunosc pe Teodora Lazar, dar câteva rânduri mai jos aflu că este elevă în clasa a VIII-a !!! Cu siguranţă într-o zi numele ei nu va mai fi încadrat de două modeste paranteze... Mihai Nae - Redactor şef
Revista literară Tresare gandul...
Tresare gândul...
Tresare gândul meu, căci pe cărare
Străbate spre o lume-n care
Speranţa niciodată n-a murit,
Iar inocenţa nu are sfârşit!
Lumină şi culoare, un strop din tot
Ce-a-nsemnat, înseamnă şi va însemna,
Căci un suflet de copil nu moare.
Nu spune niciodată: „Nu mai pot! ”
Descoperi întrebări ce n-au răspuns,
Dar inocenţa nu cată-n ascuns!
C-un zâmbet larg grăieşte-n adevăr,
Privirea-i limpede străbate orice hău!
Ea nu-i o umbră din ceea ce ai fost,
Ca mai apoi să nu-ţi găseşti un rost.
Copilăria te-nvaţă ca să fii
Copil în tot ce faci...Vei reuşi!
Premiul I la Concursul Naţional Copilăria– poetica matematică - 2008
Lavinia Toldaş ( clasa a VIII-a C, an şcolar 2007-2008)
De ce?
Într-o lume gri, acoperită de nori plumburii, plină de ape tulburi, de betoane, de case cenuşii, şterse, de (peturi care sufoca verdele) sticle de plastic aruncate peste tot, de tristeţe, de vorbe nespuse, de compromisuri, într-o lume plină de adulţi sătui de lucru pe bani puţini sau, dimpotrivă, obsedaţi de a avea şi mai multe, într-o lume în care nu contează deloc cine eşti, ci doar ce ai, un copil iese afară dintr-o scară de bloc umedă, plină de praf şi se apropie de mugurele cireşului răsărit între garajele pătate cu uleiuri negricioase.
Trecând zilele, mugurul se metamorfozează într-o floare micuţă, roz, încercând să învingă astfel griul înconjurător...
În fiecare primavară, de atunci, acel copil avea să aştepte înflorirea cireşului, avea să aştepte acea pată de culoare ce îi dădea speranţa, ce anunţa venirea primăverii, venirea unor vremuri mai bune, florile agătându-i-se de suflet, hrănindu-l într-un mod straniu...
O asemenea pată de culoare se vrea a fi şi „Tresare gândul...”, ea sfidând griul din jurul său, fiind o expresie a florilor din sufletul celor ce îndraznesc a-şi înşira câteva simţiri, ostoind, totodată, setea de frumos a celor ce o citesc...
Ana Fînatan ( clasa a XI-a A, an şcolar 2007-2008)
Premii - 2010-2011
Premiul I Didactica Pluss – Simpozionul Internaţional „Copliărie, vis, bucurie”
Premiul I – Concursul interjudeţean „Martie prilej de sărbătoare”
Premiul al II-lea – Expoziţia naţională „Anelisse” – Concurs de reviste şcolare, materiale publicitare şi site-uri şcolare
Premiul al III-lea – Concursul naţional „Tudor Muşatescu”
Premiul al III-lea – Concursul interjudeţean „Obiceiuri pascale- inspiraţie şi creaţie”
Menţiune – Concursul interjudeţean „Tineri jurnalişti în devenire”
Premiul Special (redacţia) – Concursul naţional „Tudor Muşatescu”
Participare la Concursul interjudeţean al revistelor şcolare „Simion Mehedinţi”
Activitate în grup - Orasul meu
Lista cu elevii participanţi la proiectul Baia Mare
1. Liliana Reszler, clasa a-VIII-a C
2. Lara Avram, clasa a VIII-a C
3. Elena Prie, clasa a VIII-a C
4. Paula Simionca, clasa a VII-a A
5. Teodora Lazar, clasa a VIII-a C
6. Jessica Boltya, clasa a X-a A
7. Giulia Manoliu, clasa a VII-a B
8. Anamaria Stanciu, clasa a VII-a C
9. Ioan Michiş, clasa a VII-a C
10. Angyus Diana, clasa a X-a A
11. Tămaş Larisa, clasa a X-a A
12. Moisa Diana, clasa a X-a A
Compuneri si lucrari de creatie libera
Despre noi, familia Liceului de Artă
Îndemn
Proiecte educationale in desfasurare
Armonie in diversitate - proiect educational international
Sunt român oriunde m-aş afla. Iar, după părerea mea, nimeni nu arată mai bine acest lucru decât o comunitate restrânsă, unită şi foarte conservatoare, care trăieşte nu departe de graniţa noastră cu Ucraina.
Aceşti oameni deosebiţi din Biserica Albă, nu ezită nicio clipă să se numească români, deşi au nevoie de viză pentru a pătrunde în România, iar buletinele lor şi certificatele de naştere strigă tare şi răspicat că ei ar trebui să se considere ucrainieni. Aceşti maramureşeni adevăraţi, duc mai departe moştenirea Maramureşului Istoric şi trăiesc o viaţă simplă, dar frumoasă, în care cel mai important scop este să păstreze intact graiul, portul şi tradiţia,neschimbate de ani şi ani.
Românii din Biserica Albă reuşesc de fiecare dată să îmi arate ce înseamnă să te mândreşti că eşti român, ce înseamnă să trăieşti pe meleaguri străine de generaţii întregi şi să nu uiţi cine eşti, ce înseamnă sa fii român! (Teodora Lazar)
Participanţi:
-elevi de Liceul de Artă Baia Mare
-preşcolari de la Grădiniţa Biserica Albă, Ucraina,
-elevi de la Şcoala Medie de Gradele I-III, Biserica Albă, Ucraina.
Profesori de la Liceul de Artă:
- Anca Sabo, limba şi literatura română, coordonator proiect;
- Cristina Milian, limba şi literatura română;
- Codruţa Halas, limba şi literatura română;
- Greta Demeter, biologie;
-Carmen Covîza, prof. învăţământ primar;
-Mircea Herbil, istoria muzicii;
-Anca Băbuţa, desen;
Şcoala Medie de Gradele I-III, Biserica Albă, Ucraina:
- Maria Migali, limba şi literatura română;
- Elvira Klementeva;
-Livia Ciuban;
-Maria Dan;
Grădiniţa Biserica Albă:
-Elena Popovici;
-Natalia Tout;
-Livia Bernar;
-Iulia Ţiple;
-Angela Moiş.
Chipul anotimpurilor (creaţii literare şi plastice)
1. Frumoasa Toamnă
Toamna
Toamna, anotimpul covoarelor ruginii create de frunzele uscate ale copacilor, aduce în fiecare suflet starea de melancolie, odată cu terminarea verii. După cum ştim, este sezonul bogăţiilor naturii, iar odată cu venirea ei, culegem strugurii, roadele pomilor fructiferi şi multe alte bunătăţi pe care ni le oferă natura.
Simbolurile toamnei sunt frunza ruginie a stejarului din faţa casei, începerea şcolii, bogăţia din grădini şi livezi. Cel mai mult îmi place să văd frunzele ajunând pe pământ şi formând un covor de aur, în care mi se afundă paşii. De când mă ştiu, toamna a fost şi este anotimpul meu preferat, pentru că mereu mă regăsesc în freamătul ei, sunt inspirată de spiritul arămiu al timpului şi pot să creez multe lucruri. Ador mirosul toamnei care pluteşte deasupra satului, mai ales dimineaţa şi seara.
Încă înainte de terminarea verii, abia aştept să văd frunzele copacilor cum îşi schimbă culorile, să mă plimb, să păşesc pe covoarele ruginii ale satului meu. Cel mai frumos tablou de natură este cel al toamnei, mai ales când mă plimb pe lângă râul Tisa, care se află nu departe de casa mea, parcă şi el are o culoare specială de toamnă, zărindu-i-se valurile care se sparg şi dacă stai prin preajmă parcă renaşti cu forţe mai puternice.
Dimineţile de toamnă sunt magnifice când răsare soarele şi-mi bate în geam, când deschid larg fereastra şi respir aerul rece. Mie nu-mi place frigul, dar aerul de toamnă este deosebit, este o răcoare liniştitoare. Îmi place să privesc vântul ce mişcă în fortă copacii. E rece, dar e umed şi e un vânt ce te potoleşte, de aceea ador dimineţile de calm şi linişte.
Soarele nu mai are puterea de altădată, dar reuşeşte să scalde în lumina aurie totul din jur, frunzele galbene strălucesc în aer ca nişte monede de aur. Culorile toamnei încep de la galben până la roşu înfocat, vântul tomnatic şi răcoros îndeamnă frunzele să se prindă în horă.
În păduri şi poiene nu se mai aude ciripitul păsărilor, care rând pe rând pleacă în ţările calde. Toamna este zâna belşugului, căci pretutindeni câmpurile sunt pline de oameni ce adună recoltele. În aer pluteşte o mireasmă de mere coapte şi gutui. Un alt lucru care îmi place toamna este prima ei zi, adică ziua de 1 septembrie, când străzile şi curţile şcolii sunt pline de copii, gata să deschidă cu o cheie fermecată uşa tainelor neştiute de ei până atunci, cea a învăţăturii.
În curând toamna începe să se simtă şi mai tare, deoarece copacii rămân goi, soarele se ascunde tot mai des după norii plumburii, oamenii mânaţi de frig stau mai mult prin casă.
Pentru mine, toamna este cel mai frumos anotimp!
(Vlad Laura, clasa a XI-a, Scoala Medie de Gradele I-III, Biserica Albă, Ucraina)
Toamna
Toate anotimpurile au farmecul lor şi ne îmbogăţesc viaţa, dar toamna mi-a plăcut dintotdeauna, pentru că începe şcoala. La 1 septembrie, copiii pleacă cu ghiozdanele grele în spate, privind cum cad frunzele multicolore pe pământul reavăn.
Toamna călătoreşte prin toată ţara şi uite că a ajuns şi în satul nostru! Peste cer se aşterne un şal mare de nori cenuşii care plutesc deasupra caselor, iar din ei cad şuvoaie de ploaie.
Toamna este fermecătoare prin ninsoarea de frunze multicolore: galbene-ruginii, verzi-aurii şi puţin roşii, care se aştern pe pământul mare ca un covor colorat. Vântul de toamnă îndeamnă frunzele la dans.
Pe dealuri, în pădure şi în livezile oamenilor, totul capătă o nuanţă ruginie. În pădure nu se prea aude sunetul frumos al păsărilor, pentru că ele au plecat în ţările calde şi cu ele au luat cântecele nemaipomenite. Dar, totuşi, pădurile nu au rămas pustii, deoarece copacii sunt înconjuraţi de o mulţime de frunze uscate, care foşnesc în bătaia vântului sau sub picioarele vreunui trecător nostalgic .
Toamna este un anotimp foarte bogat, deoarece în fiecare an, cu toate bunătăţile ei, ne umple hambarele. Unele animale se pregătesc pentru iarnă, căutându-şi hrană pentru întreg anotimpul ce va veni în curând.
Pe câmpii...peste tot se aude glasul oamenilor care vin dis-de-dimineaţă să-şi strângă roadele toamnei. În ogrăzi mirosul viei ne îmbărbătează, dar peste puţină vreme, viile vor rămâne pustii. Fructele din livezi parcă strigă să fie culese, fiindcă sunt pline de suc şi sunt foarte dulci.
Totul în jur este colorat şi mi-aş dori ca toamna să nu mai plece de la noi, dar totuşi de azi pe mâine va veni iarna şi toamna va fi nevoită să plece până la anul viitor.
Cu toate că nopţile şi dimineţile sunt mai reci, zilele sunt încă scăldate de căldura scăzândă a soarelui, dar nu pentru mult timp, deoarece cade ploaia de septembrie.
Îmi place mult acest anotimp, pentru că îmi colorează sufletul şi zilele cu nuanţele ei formidabile.
(Popşa Delia, clasa a XI-a, Scoala Medie de Gradele I-III, Biserica Albă, Ucraina)
D’ALE TOAMNEI…
Peste tot unde priveşti,
Parc-o carte tu citeşti.
Un sezon portocaliu pătat
Să-l iubeşti neîncetat.
Toate frunzele jos cad,
În maro s-au transformat.
Afară e grămadă deasă,
Ca o rochie de mireasă.
Vara nu mai este,
Elevii au trecut cu bine peste !
Şcoala-ncepe tot acum
Hai să fie-un an mai bun !
(Kovacs Beatrix, clasa a X-a A, Liceul de Artă, Baia Mare, prof. Sabo Anca)
O toamnă de-o secundă
Spune-mi un cuvânt,
Sau, o vară ce rimează
Cu-a ta frază
Dintr-un gând.
Ce urmează?
Am o toamnă de-o secundă
Şi-un minut de agonie
Ce dureaz-o veşnicie
Şi se-afundă.
Ce-o sa fie?
Toamna mea de o clipită
Nu e veştedă şi tristă
Şi în vis persistă,
Oarecum răpită.
Mai rezistă?
Nu sunt lacrimi sau suspine
E doar toamna
Şi-asta-nseamnă
Clipe de roade pline.
Te îndeamnă?
Mai ai un moment
Şi visul se sfârşeşte:
Trei, doi... unu lipseşte.
A fost un accident,
Dar toamna tot trăieşte!
(Lazar Teodora, clasa a VIII-a C, Liceul de Artă, Baia Mare, prof. Sabo Anca)
TOAMNA
Frumoasă doamnă
este toamna:
Covor colorat,
la picioare aşezat,
Tron de frunze ruginii
Şi miros de mere aurii .
Lumina arămie
Coboară peste lume
Cocorii îşi iau zborul
Vâslind spre înălţimi,
Iar vântul bate jalnic
In geamurile noastre.
E semn că toamna dragă,
S-a instalat din plin .
(GIUREA CARLA,clasa a VII-a A, Liceul de Artă, Baia Mare, prof. Sabo Anca)
Într-o toamnă târzie
Apune soarele ca un glob de aur
Făcând din umbre un tezaur
Jucându-se cu ele
Parcă ar fi nişte păpuşele
Zboara frunze, cad crenguţe
Şi verdeaţa li se duce
Stau în dealuri plopii galbeni
Asteptand să ruginească.
Iar brazii cei mai falnici
Nici macar n-o să mai crească.
Iar acum soarele nu-i,
Vine luna-n locul lui.
Reflectându-se în lac,
Ca un galben diamant.
Tot sclipind şi răsărind
Ca o sfera de argint,
Dar imaginea ei pe apă
De cateva raţe-i tulburata
Împraştiindu-se în valuri
Către ale lacului maluri
Insă noaptea neagră scoate la iveală
Tot ce –şi permite şi tot ce poate
Liliecii zburând pe cer
Dând din aripi şi aşteptând
Poate-o broască, poate-un jder
Poate-a prinde ceva şi el.
Din adâncuri de cărbune,
Al codrului glas s-aude,
Care-n şoaptă –ţi spune:
“Dormi adânc în somnul paşnic
Până când primăvăra va da
Din nou un semn de viaţă
Făcând soarele să-ţi strălucească
Pe faţă”
(Dan Florina, clasa a VII-a A, Liceul de Artă, Baia Mare, prof. Anca Sabo)
Bogăţiile toamnei
Toamnă, ai venit la noi
Cu daruri şi bogăţii noi
Darurile-ţi sunt nepreţuite
Toate sunt binevenite.
Fructe dulci tu ne-ai dat
Recoltele ni le-ai udat,
Frunzele le-ai colorat
În jur totul pare animat.
Toamnă dragă, ai venit!
Bucurii ne-ai dăruit
Bogăţiile ni le-ai adus pe toate,
Acum avem de toate parte.
(Crişan Dana, clasa a VII-a C, Liceul de Artă, Baia Mare, Prof. Sabo Anca)
Din inima pentru suflet - proiect educational de voluntariat
Concursuri scolare
Elevii Liceului de Artă Baia Mare, îndrumați de d-na prof. Anca Sabo au participat la următoarele concursuri școlare în anul școlar 2011-2012:
1. Concursul Național Satul românesc -Vatră de istorie și tradiții, Ed. I, organizat de Școala cu clasele I-VIII Înv. Clemența Beșchea, Căpățânești, Buzău, 26 noiembrie 2011
Premiul I - Teodora Lazar, clasa a VIII-a C;
Premiul I - Maria Bîrle, clasa a VII-a C;
Premiul al III-lea - Pop Daiana, clasa a VIII-a C.
2. Concursul național de creație Culorile toamnei, din cadrul Proiectului Național Culori, bucurii, sărbători, organizat de Inspectotarul Școlar al Județului Neamț, în parteneriat cu Casa Corpului Didactic Neamț:
Premiul I - Teodora Lazar, clasa a VIII-a C;
Premiul al III-lea - Dana Crișan, clasa a VII-a C.
3. Concursul InterjudețeanParfum și culoare de toamnă, organizat de Școala Bogdan Petriceicu Hasdeu Iași, noiembrie 2011
Premiul al III-lea - Șut Lorena, clasa a VII-a B;
Premiul Special - Zoicaș Diana, clasa a VII-a A.
4. Concursul Natura inspiră și dăruiește, organizat de Scoala nr 3I.L. Caragiale, Galați
Premiul I - Teodora lazar, clasa a VIII-a C
Premiul al II-lea - Florina Dan, clasa a VII-a A
Mențiune - Carla Giurea, clasa a VII-a A
5. Concursul Național Copilaria, un poem, organizat de Școala Lunca-Vânători, Neamț
Premiul I - Lara Avram, clasa a VIII-a C
Premiul I - Teodora Lazar, clasa a VIII-a C
Premiul I - Răzvan Avram, clasa a VII-a C
6. Concursul Național Crăciunul pentru toți, organizat de Grupul Școlar Petru Rareș, Bacău
Premiul I - Teodora Lazar, clasa a VIII-a C
Premiul I - Cerasela Nicoară, clasa a VIII-a C
Premiul I - Idris Lamer, clasa a VIII-a C
7. Concursul Tradiții de iarnă, organizat de Liceul Teoretic Callatis, Mangalia, Constanța
Mențiune -Teodora Lazar, clasa a VIII-a C
8. Concursul Național de creație Plaiuri natale, organizat de Școala cu cls I-VIII Liliești-Băicoi
Premiul I - Teodora Lazar, clasa a VIII-a C
Premiul al III-lea- Dana Crișan, clasa a VII-a C
9. Concursul Interjudețean Monumente istorice- Mărturii ale trecutului localității mele, organizat de Grupul Școlar industrial Sebeș, Alba
Premiul I - Angyuș Diana, clasa a X-a A
10. Concursul de eseuri, desene fotografii Apa în viața nostră, organizat în cadrul evenimentului aniversar ADI- MARAMUREȘ - ZECE anicooperare intercomunitară în România, octombrie 2011
Premiul al III-lea - Iulia Voicu, clasa a VIII-a C
11. Concursul Interjudețean Marea taină a nașterii Domnului, organizat de Școala cu cls. I-VIII, Tomșani, Vâlcea
Premiul I - Cerasela Nicoară, clasa a VIII-a C
12.Concursul național de creație Marea...marea, organizat de Școala Nicolae Tonitza, Constanța
Premiul I - Teodora lazar, clasa a VIII-a C
Premiul al II-lea - Iulia Voicu, clasa a VIII-a C
Premiul al III-lea - Dana Crișan, clasa a VII-a C
Mențiune - Ioana Chiorea, clasa a VII-a C
Mențiune - liliana Reszler, clasa a VIII-a C
Fii voluntar!
5 Decembrie - Ziua Internaţională a Voluntarului!
Flyer realizat de Teodora Lazar Un puzzle viu
Ţi-ai imaginat vreodată un puzzle? Unul atât de mare, compus din sute, mii de piese, îmbinate formă cu formă, culoare pe culoare, contur după contur? Aşa este şi Pământul! Sute de limbi, milioane de ţări, miliarde de oameni formează acest imens puzzle viu.
Te-ai gândit vreodată cum ar fi dacă piesele nu s-ar potrivi? Haos, dizarmonie...sunt doar câteva din cuvintele ce ţi-ar putea trece prin minte. Dar, totuşi, sunt mult mai multe... discriminarea est eo problemă globală a zilelor nostre, echilibrul a fost de mult pierdut, existând oameni puternici, bogaţi şi avari, dar şi oameni care îşi caută o felie de pâine pentru ziua de mâine. Cum ar trebui să ne potrivim, să ne înţelegem, să ne modelăm după nevoile celuilalt şi să formăm un întreg?
Ţi-ai dorit vreodată să găseşti o rezolvare, o cale de mijloc, un compromis şi să schimbi măcar un colţ dintr-o piesă a acestui imens şi viu puzzle? Însă azi toţi ne ascundem în umbra veşnicului contempaltiv, aşteptând bucuria şi armonia să apară de după colţ.
Care e soluţia? Voluntariatul! Cu toate că mulţi, înfricoşător de mulţi, oameni nu înţeleg scopul acestui act caritabil fără o anumită recompensă materială, numărul celor care participă la astfel de evenimente începe să crească. Prindem contur, însă un puzzle nu va fi niciodată complet în lipsa unor piese.
Dar gândeşte-te şi reaminteşte-ţi mereu strălucirea din zâmbetul şi ochii celor ajutaţi şi ambiţionează-te! Priveşte în viitor! Aspiră la mai bine! Fii voluntar!
Astfel, pe data de 5 Decembrie, trimite un gând bun, oferă un zâmbet, o îmbrăţişare şi ajută la completarea imensului puzzle, împreună cu ceilalţi voluntari de Ziua Internaţională a Voluntariatului!
Avram Lara, clasa a VIII-a C
Voluntar pentru suflete uitate
Să fii voluntar înseamnă să oferi multor suflete ajutor social sau spiritual. Dacă îţi aduci aminte de unii care nu pot să ducă o viaţă prea bună, îi ajuţi.
Există copii sau oameni în toată firea care au fost abandonaţi sau pur şi simplu nu au unde locui. Aceşti oameni stau pe drumuri sau prin case de copii ori în centre de plasament. Sufletele acestor oameni abandonaţi de soartă sunt reci, triste şi singure.
Dacă ai posibilitatea să donezi bani, haine sau diferite lucruri, poţi să faci lucrul acesta cu mare plăcere. Măcar aşa poţi să încălzeşti un suflet sau mai multe cu ceea ce dăruieşti.
Dacă nu poţi sau nu ai posibilitatea să faci o donaţie, poţi să ajuţi aceşti oameni prin diferite activităţi recreativ-educative, casnice etc. Dacă sprijini sau ajuţi, muncind ca voluntar, protejezi miliardele de suflete de pe această planetă.
Orice suflet trebuie protejat!
Stanciu Anamaria, clasa a VII-a C
Voluntariatul în viaţa mea
Mereu mi-am dorit să fiu voluntar la Crucea Roşie şi, în final, am reuşit! Cum? M-am dus şi m-am interesat ce trebuie să fac. A fost foarte simplu. După o săptămână m-am întors acolo pentru mă interesa în ce activităţi mă pot implica. Am fost informată că se va organiza o acţiune ANTIDROG, chiar la Liceul de Artă, deci acasă la mine. Vă daţi seama că am participat cu mare plăcere. Am adunat fonduri, am împărţit fluturaşe, ca oamenii să înţeleagă că viaţa merită trăită.
A doua zi m-am dus la Crucea Roşie şi am donat sânge, pentru a ajuta copiii bolnavi de cancer sau alţi oameni cu diferite afecţiuni şi care au nevoie urgentă de sânge.
Peste câteva luni, am fost anunţată despre o ieşire în natură pentru a curăţa zona Barajului. M-am înscris şi eu la această acţiune la care am participat împreună cu alte persoane binevoitoare.
Apoi am participat la o altă acţiune, unde, împreună cu Biserica greco-catolică am mers la Căminul pentru Persoane Vârstnice din Baia Sprie. Acolo eu am fost responsabilă cu mâncarea pe care urma să o ducem bătrânilor. Le-am colindat cele mai frumoase cântece de Crăciun, văzând cum le dădeau lacrimile, probabil amintindu-şi de frumoasele clipe de Crăciun petrecute cu familia.
Pentru mine voluntariatul poate însemna o parte frumoasă din viaţă.
Reszler Liliana, clasa a VIII-a C
Evenimente
Teodora Lazar - Expozitie de creatie literară si poezii, tema-joc si joaca
Concurs literar "Mihai Eminescu" - Strâmtura, Ucraina - 28 ianuarie 2012
Am avut ocazia să admir un peisaj minunat, de basm pot spune, unde tot ţinutul trăia sub imperiul zăpezii. Am recunoscut dealurile, munţii, chiar şi aerul pe care l-am respirat. Drumul parcurs până în localitatea unde urma să se desfăşoare concursul mi-a adus aminte de minunatele peisaje pe care le priveam cu nesaţ în copilărie şi pe care nu le-am mai acordat prea multă atenţie în ultimul timp. Nici nu ştiu de ce. Alte preocupări...
Cuvântul de deschidere l-a avut domnul Ion Botoş, preşedintele Uniunii Regionale a românilor din Transcarpatia "Dacia". Oaspeţii au fost primiţi cu tradiţionala pâine cu sare, misiune ce a revenit unei eleve de la şcoala gazdă, îmbrăcată în costum tradiţional.
Nu mă aşteptam să fac parte din juriu, care a fost alcătuit din profesori de limba română din România şi Ucraina. Am fost plăcut impresionată de pasiunea cu care elevii au recitat versuri eminesciene. S-au prezentat diferite montaje artistice. M-a impresionat o elevă din clasa a IV-a, Anghelina Iovdii, care a câştigat marele premiu. Pasiunea cu care a interpretat romanţa "De ce nu-mi vii" a impresionat atât juriul, cât şi publicul.
M-am întors cu un sentiment de dor de ţară, am auzit nume diminutivale de localităţi: Bouţu Mare, Plăiuţ, care m-au trimis cu gândul la clipele frumoase ale copilăriei, când verile mi le petreceam la ţară la bunici.
Din nou împreuna cu fratii nostri din dreapta Tisei
Încă de la intarea în sat am remarcat grupuri de tineri şi copii îmbrăcaţi în frumosul costum popular maramureşean. Se îndreptau spre căminul cultural unde urma să se desfăşoare festivalul. Am trecut pe lângă bustul poetului Mihai Eminescu – simbol al identităţii româneşti – şi am ajuns la locul cu pricina, Centrul Multicultural Biserica Albă. Am fost întâmpinaţi de primarul localităţii, Gheorghe Berinde, de doamna directoare a şcolii, Maria Migali şi de directoarea grădiniţei, Elena Popovici (partenerii noştri de proiect).
Pe scena căminului cultural au evoluat numeroase ansambluri de muzică populară, alcătuite în special din copii şi tineri. Sala era amenajată tematic, cu baloane şi ghirlande în roşu şi alb, sugerând culorile specifice mărţişorului. Melodiile cu ritm alert şi bine accentuat vorbeau şi ele despre începerea noului anotimp. Românii din Ucraina, care nu ezită să se numească maramureşeni adevăraţi, păstrează intact cântul şi portul, neschimbate de ani de zile.
În deschiderea festivalului au urcat pe scenă numeroase personalităţi, printre care şi consulul României la Cernăuţi, doamna Tatiana Popa. În spectacol au fost prezente atât ansambluri ucrainene cât şi româneşti, care i-au încântat pe spectatori timp de aproximativ 3 ore.
Am avut parte de o zi frumoasă, de suflet, am învăţat din nou să preţuiesc datinile, tradiţiile, obiceiurile neamului meu şi, mai presus de toate, limba română.
Teodora Lazar
Inapoi la Baia Mare
