Bologna
Cuprins |
Geografic
Orașul Bologna este situat în câmpia Padului, la poalele Apeninilor între văile râunrilor Reno și Savena .
Generalitati 
“Bologna è una vecchia Signora dai fianchi un po’ molli, col seno sul piano padano e il culo sui colli. Bologna arrogante e papale, Bologna la rossa” (Francesco Guccini)
,,Bologna e o doamnă in varstă cu soldurile lăsate, cu pieptul sprijinit pe câmpia padană iar fundul pe coline. Bologna e arogantă si papală, Bologna este rosie”
In peisajul urban italian, Bologna este un oras cu o istorie aparte, datorată atat evolutiei istorice , dar mai ales a vietii universitare. De ce este unic acest oras? Ce are interesant fată de altele? E adevarat cà nu e plin de istorie ca Roma, cosmopolit ca Milano, turistic ca Venetia sau Florenta….Insă există cateva aspectele specifice orasului Bologna, ce il deosebesc de celelalte orase ale Italiei.
Bologna ( se pronunță Bológna [boˈloɲɲa]Bulåggna în dialect bolognez ) este o comună italiană cu 382.619. locuitori, sediu administrativ al provincii omonime și al regiunii Emilia Romagna (regiune în nordul Italiei) . Este a șaptea comună la populație și inima unei arii metropolitane de circa 1.000.000 locuitori. Și in acest timp se formează incontinuu conurbația Bologna-Modena.
Oraş universitar, studenții anima viața sa culturala și socială. Cunoscut pentru turnurile sale şi arcadele sale lungi, oraşul are un centru bine conservat istoric (printre cele mai mari din Italia), printr-o restaurare atentă şi a politicii de conservare a lansat până la sfârşitul anilor şaizeci ai secolului trecut, în ciuda sutelor de daune grave cauzate de demolarea de la sfârşitul urbei secolului al XIX-lea şi ravagiile războiului.
Bologna - Istoric
Zona Bologna a fost locuita inca din secolul IX î.Hr., astfel cum rezultă din săpăturile efectuate de la jumătatea secolului al XlX-lea, în apropiere Villanova, o suburbie a Castenaso. În această perioadă, şi până la secolul al şaselea,î.H. populația etruscă s-a răspândit din diferite nuclee. Apoi, (V-IV-lea î.Hr.),odată cu coborâre galilor în peninsulă, etruscii au fost puși treptat în minoritate. Dominația galică a durat până în 196 î.Hr., când galii au fost înfrânți de romani. În 189 î.Hr. aceștia din urmă au fondat o colonie căreia i-au dat numele de Bononia.
După căderea Imperiului, zona a fost cucerită la Odoacru, Teodoric cel Mare (493-526), şi în cele din urmă de Bizanţ.În 727 de lombarzi, pentru care în principal serveşte ca un centru militar. În 774 oraşul a capitulat în faţa lui Carol cel Mare, care îl dăruiește papei Adrian I.
În sec. X apar unele aspirații comunale, care s-au afirmat după ce Matilda de Cannosa a murit dupî ce in 1115 au obținut de la împăratul Henri al V o serie de concesii juridice și economice. După ce orașul luptă impotriva lui Barbarossa și il înfrânge, are loc pacea de la Constance din 1183 care aduce orașului o creștere economică puternică(incep construcțiile turnurilor-case), prin faptul că devine un centru de tranzit al cantităților mari de marfuri.În sec XIII-a devine unul din cele mai importante orase italiene și chiar europene(la sfarsitul secolului al XI-lea era al cincelea oras european ca si populatie, dupà Cordoba, Paris, Venetia si Florenta).
În anul 1088 se infintează prima universitate din lumea occidentală, și in anul 1733 Laura Bassi Veratti devine prima femeie profesor universitar din lume, primind o catedrà la Universitatea din Bologna.
În anul 1256 printr-o lege comunalà se decretă eliberarea tuturor servitorilor din oras si a țăranilor legați de glie.Din 1337 și până in 1507 este condusă de seniori locali.Incepând cu acest an , trece sub conducerea statului Papal, până in 1796 când trupele lui Napoleon , cuceresc orașul. După congresul de la Viena din 1815, se reintoarce la statul Papal, până cand intră in compoziția Regatului Italiei in 1860.
In perioada celui de al II război mondial oraşul a avut foarte mult de suferit. Aproximativ 40% din patrimoniu istoric construit a fost distrus, sau intr-o stare avansată de degradare.Bombardamentele s-au datorat poziției strategice și nodului feroviar important .După razboi, s-a nascut un alt timp de conflict, cel al partidelor politice și mișcărilor revoluționare
Bologna particularități
Sunt trei epitete ce definesc traditional Bologna: dotta, grassa si rossa, adică Bologna e cultă, imbelșugată și roșie. La acestea se mai
adaugà alte două, mai putin cunoscute, dar de fapt cele mai specifice orasulu: Bologna turrita si Bologna dei Portici.
Bologna la dotta(cultà) – epitet datorat vietii universitare si culturale.
Bologna este prin excelentà orasul universitar al Italiei, gàzduind cea mai veche universitate din Europa Occidentalà, infiintatà in anul 1088. Este infiintatà ca o institutie de studiu laicà si independentà, prin vointa unui grup de studenti locali care fàceau selectia si plàta profesorii alesi.
Sunt peste 90000 de studenti italieni si stràini, in aulele facultàtilor bologneze, ce intretin o intensà viatà intelectualà, culturalà si politicà in oras.
Bologna la grassa(imbelsugatà) – epitet datorat bogàtiei gastronomice locale
Bogàtia bucàtàriei locale e strans legatà de viata universitarà ce a impus o cerere mare de alimente pentru a hràni o populatie studenteascà foarte mare raportatà la numàrul locuitorilor. Apare astfel o specializare a orasului in camp gastronomic, favorizatà si de permanentul schimb cu diverse traditii culinare europene aduse in Bologna de studentii stràni veniti la studii.
Bucàtària bolognezà e bogatà in diverse feluri de mancare si mai ales foarte consistentà, bazeazandu-se pe paste(tagliatelle, tortelini, lasagnele verdi) si preparate din carne(in special cea de porc – mortadela de Bologna, sosul ragù), fàcand renume pe tot globul atat orasului dar mai ales ca reprezentante ale bucàtàriei italiene.
Bologna la rossa(rosie) – epitet datorat culorii rosiatice a clàdirilor dar si orientàrii politice de stànga a orasului.
Bologna - la città delle Due Torri (Bologna orasul turnurilor) – epitet datorat turnurilor
Ca simbol al orasului, Bologna are cele douà turnuri din zona centralà “le due torri - Asineli si Garisenda”. Constructia turnurilor a fost de mare traditie in perioada medievalà, in secolul al 12-lea estimandu-se cà esistau circa 180 de turnuri - simboluri ale puterii diverselor familii nobiliare bolognese, avand functii diverse: militare, inchisori, comert si chiar de locuintà. Astàzi se mai pàstreazà circa 20 de turnuri, cele mai recente si moderne fiind cele din zona Fiera, proiectate de japonezul Kenzo Tange.
|
| Călătoreşti la Bologna? |
